fbpx

Hidrogenul, trend sau oportunitate pentru România?

Home / News / Hidrogenul, trend sau oportunitate pentru România?

Hidrogenul, trend sau oportunitate pentru România?

Asociația Together for a Better Tomorrow, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, au organizat evenimentul “Towards Clean Energy”, o dezbatere despre rolul și importanța hidrogenului în cursa către tranziția energetică, și transpunerea în realitate a obiectivelor ce vizează decarbonarea sectorului energetic, asumate de România prin semnarea Pactului Verde European.

Una dintre concluziile care a reieșit la finalul discuțiilor, este faptul că, în sectorul folosirii hidrogenului ca resursă alternativă, România are mari șanse să devină un lider în Europa, cu condiția ca toți actorii implicați să valorifice la maxim acest potenţial.
Au participat la discuții: László Borbély- Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului | Dan Drăgan – Secretar de Stat în Ministerul Energiei | Roxana Caliminte – Deputy Secretary General Gas Infrastructure Europe (GIE) | Alexandru Floriştean – Legal and Project Manager Hydrogen Europe| Ioan Iordache – Director Executiv, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România| Hans Marius Schuster – CEO Arena Innovation | Călin Vilt – Consilier științific onorific CNR-CME, într-o dezbatere moderată de Remus Hîrceagă – Partner Expense Reduction Analysts Europe (ERA).

László Borbély – Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: „Ziua Pământului este un prilej excelent în care să discutăm despre presiunea pe care omenirea o pune asupra resurselor naturale, inclusiv prin necesitățile energetice. Pentru diminuarea acestei presiuni și pentru a ne proteja sănătatea, avem nevoie de surse cât mai verzi. Ambițiile Uniunii Europene privind decarbonizarea sistemului energetic sunt o provocare pentru România și alte state în care dependența de combustibili poluanți este ridicată.”
Cu referire la tematica întâlnirii, domnul consilier de stat a apreciat faptul că: “Hidrogenul verde sau albastru pot fi soluții prin care putem acoperi deficitul de producție al energiei din sursele regenerabile, țara noastră având potențial să devină lider în producția acestui combustibil al viitorului.”

László Borbély a subliniat faptul că este nevoie de o viziune strategică, de implicare din partea tuturor entităților angrenate în acest proces, “acesta este motivul pentru care Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă susține astfel de inițiative prin care reușim să reunim specialiști din zona publică, din mediul privat, din cercetare și alte segmente sociale.”

Dan Drăgan – Secretar de Stat în Ministerul Energiei, consieră că există un potențial imens în România în zona de hidrogen, care trebuie valorificat cu inteligență. “Suntem perfect conștienți că hidrogenul nu reprezintă doar un trend, ci o oportunitate și o direcție de dezvoltare” a subliniat secretarul de stat.
În acest scop, Dan Drăgan spune că a fost creat un departament specializat în cadrul Ministerului Energiei, care se va ocupa de partea de dezvoltare a hidrogenului. Ca și ceilalti participanți la discuții, Dan Drăgan a subliniat importanța “conlucrării tuturor ministerelor de linie și a celorlalte autorități, pentru că cea mai mare valoare adăugată a hidrogenului se poate obține în industrie, energie sau transporturi”.

Roxana Caliminte – Deputy Secretary General Gas Infrastructure Europe (GIE), consideră că “Drumul spre 2050, respectiv spre o Europă cu zero emisii de dioxid de carbon, în absolut tot ceea ce facem, aduce oportunități imense pentru infrastructura de gaze. Iar interesul enorm, și potentialul hidrogenului recunoscut global pentru prima dată în istorie, este una dintre acestea”.
Roxana Caliminte a vorbit și despre potențialul mare pe care Romania îl are în ceea ce privește decarbonarea. România este al doilea cel mai mare producator de gaze naturale din Europa, și ar putea obtine, cu usuriță, prin decarbonarea lor, hidrogen, esențial pentru scalarea volumelor, până în 2050.

Ca și concluzie, Roxana Caliminte consideră că, “pe termen mediu și lung, România poate deveni un lider european în hidrogen, pentru că are toate resursele la dispoziție”.

Ioan Iordache – Director Executiv Asociația pentru Energia Hidrogenului din România: “Este importantă apariția unei strategii care trebuie să cuprindă toți actorii de pe întreg lanțul economic al hidrogenului: industrie, utilizatori, aplicații mobile și staționare, sectorul gazelor industriale, sectorul gazelor naturale, cercetarea-dezvoltarea, asociații profesionale, autorități, dar și presa, cu rolul de a comunica transparent și constructiv acest subiect”.

În opinia sa, hidrogeul poate fi stocat ca orice alt gaz, problema apare în momentul în care tehnologia pe care o ai, trebuie să o facă intr-un mod rentabil atât din punct de vedere energetic, cât și economic, la momentul actual, majoritatea produc hidrogen prin reformare, și nu prin electroliză.

Ioan Iordache a subliniat deasemenea faptul că, în acest proces, alături de Ministerul Energiei, trebuie să vină și alte ministere și autorități de resort, și a reiterat faptul că Asociația pentru Energia Hidrogenului din România este activă și își manifestă disponibilitatea de a contribui la implementarea economiei hidrogenului în țara noastră, pentru a putea face trecerea hidrogenului “de la chimie la energie”.

Marius Schuster: “Inființăm astăzi un grup de lucru în România, ce poarta numele GreenH2Danube, pentru a demara proiecte de hidrogen verde”.
Pentru a dezvolta o economie bazata pe hidrogen curat, cu scopul de a atinge obiectivele definite în pactul GreenDeal, Marius Schuster consideră că este nevoie de o entitate coordonatoare, care să includă și un grup de lucru format din specialiști români. Aceștia, conform spuselor lui, vor putea aduce România, în cel mai scurt timp, la nivelul altor state europene, care deja și-au publicat strategiile naționale de hidrogen.

Marius Schuster consideră necesară coordonarea activităților locale cu cele ale celorlalte țări europene, prin programe de finanțare, cum ar fi IPCEI-H2 (Important Projects of Common European Interests on Hydrogen) sau The New European Innovation Fund. Proiectele românești pe hidrogen, se pot face vizibile prin intermediul alianțelor europene de hidrogen curat, respectiv ECHA (European Clean Hydrogen Alliance), spune Marius Schuster.

Alexandru Floriștean: “Pentru ca hidrogenul să-și atingă potențialul maxim, este necesară o viziune sistemică cu privire la producerea, transportul și distribuția în vederea consumului”. În ultimii 10 ani s-a investit enorm, la nivel european, în cercetare/dezvoltare, astfel încât tehnologia a ajuns la un nivel care să permită dezvoltarea unor proiecte comerciale care sa utilizeze hidrogenul.

În opinia sa, cu siguranță România poate fi un actor valoros pe piața hidrogenului, și aceasta din următoarele considerente:are potențial ridicat de producere energii regenerabile, care poate fi maximizat prin producerea de energie regenerabilă în paralel din alte surse; are capacitate de a produce hidrogen albastru; infrastructura de transport gaze este una dintre cele mai dezvoltate din Europa; România are o economie diversificată, puternică, ce poate include folosirea hidrogenului în toate sectoarele industriale – rafinării, transport naval, aerian, dar poate de asemenea să aibă în vedere, ca un add-on, și exportul de hidrogen.

Alexandru Floriștean a subliniat faptul că “este necesară o viziune strategică, implicarea mediului privat, dar trebuie avut în vedere factorul uman, cei care crează și implementează proiecte”

Călin Vilt: “Hidrogenul vine cu o problematică complexă de rezolvat, sunt 5 industrii care trebuie puse cap la cap pentru a putea funcționa; daca una dintre aceste se gripează, se blochează toate. De aceea este nevoie de creerea unui organism de coordonare și planificare a dezvoltării acestui concept.”

Călin Vilt consideră că trebuie să existe o autoritate care să reglementeze toate problematicile ce țin de producerea, utilizarea, distribuția și stocarea hidrogenului, dar și în ceea ce privește operatorii care funcționează în acest lanț.

Călin Vilt a concluzionat că energia nu trebuie sa aibă culoare politică, și că trebuie sa se dea mai mult credit specialiștilor și profesioniștilor în domeniu, altfel nu se vor putea recupera pierderile, și vom asista, în plus, și la un exod al specialiștilor români, industria energetică având deja o mare problemă în acest sens.

Invitații au vorbit de asemenea despre modălități de transport și stocarea hidrogenului, istoria hidrogenului în România, strategii, cercetare și proiecte românești în domeniu.

Puteți urmări filmul întreg al discuțiior, accesând link-ul https://fb.watch/518kh9cJlh/

Partenerii evenimentului: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, Next Energy Partners, Transgaz, Private Jets Europe, Expense Reduction Analysts (ERA)
Partener institutional: RoGBC
Un eveniment inițiat de Asociația Together for a Better Tomorrow, organizat de Idea Events, comunicat de Rhapsody Magazine.

 

Recent Posts

Leave a Comment

Start typing and press Enter to search