Ioan IORDACHE
Director Executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România
Cercetator Stiintific, Centrul National de Hidrogen si Pile de Combustie
Alexandru FLORISTEAN
Legal and Project Manager at Hydrogen Europe
Călin VILT
Honorary Scientific Advisor CNR-CME
László BORBÉLY
State Counselor, Head of the Department for Sustainable Development of the Government
MODERATOR
Remus Mihai HIRCEAGA
Partner Expense Reduction Analysts Europe
PARTNERS
INSTITUTIONAL PARTNERS
CONTEXT
Lupta împotriva schimbărilor climatice a câștigat un nou impuls în urma acordului istoric de la Paris (decembrie 2015), semnat la sfârșitul Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. Acordul promovează tranziția către surse de energie curate, astfel încât menținerea încălzirii globale sub pragul de 2 grade Celsius,limitând astfel emisiile poluante și asigurând o eficiență energetică mai mare. Uniunea Europeană a fost prima dintre marile economii care a aderat la acord și ia deja măsuri pentru a-și pune în aplicare obiectivul de reducere a emisiilor cu 40% până în 2030 prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, care prevede, de asemenea, o energie de 32,5% obiectivul de eficiență și 32% penetrarea energiei regenerabile.
Eforturile economiilor din întreaga lume trebuie, prin urmare, să fie direcționate:
-spre adoptarea unui mix energetic capabil să reducă imediat și eficient emisiile de gaze cu efect de seră și, în special, de dioxid de carbon (CO2), care provoacă încălzirea globală,
-pentru a descompune poluanții, cum ar fi particulele (PM) și oxizii de azot (NOx), care compromit calitatea aerului, în special în centrele urbane, provocând boli și daune sănătății publice.
În acest context, sistemul energetic național nu poate ignora rolul pe care gazul și infrastructurile conexe îl joacă în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor, promovarea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice. În același timp, promovează și decarbonizarea, prin dezvoltarea de gaze regenerabile, cum ar fi biometanul, hidrogenul și gazul sintetic.
În tranziția energetică, gazul este capabil să furnizeze surse de aprovizionare cu energie sigure, dar si să susțină drumul către o economie cu emisii reduse de carbon, la cel mai mic cost global pentru sistem.
===============================
The fight against climate change has gained new momentum following the historic Paris Agreement (December 2015), signed at the end of the Conference of the Parties to the United Nations Framework Convention on Climate Change. The agreement promotes the transition to clean energy sources, so that global warming is kept below 2 degrees Celsius, thus limiting pollutant emissions and ensuring greater energy efficiency. The European Union was the first of the major economies to accede to the agreement and is already taking steps to implement its 40% emission reduction target by 2030 through the Clean Energy for All Europeans package, which also provides , an energy of 32.5% efficiency target and 32% renewable energy penetration.
The efforts of economies around the world must therefore be directed at:
– towards the adoption of an energy mix capable of immediately and efficiently reducing emissions of greenhouse gases and, in particular, of carbon dioxide (CO2), which causes global warming,
-to decompose pollutants, such as particulate matter (PM) and nitrogen oxides (NOx), which compromise air quality, especially in urban centers, causing disease and damage to public health.
In this context, the national energy system cannot ignore the role that gas and related infrastructure play in achieving emission reduction targets, promoting renewable energy sources and energy efficiency. At the same time, it promotes decarbonization by developing renewable gases such as biomethane, hydrogen and synthetic gas.
In the energy transition, gas is able to provide secure energy supplies, but also to support the path to a low-carbon economy at the lowest overall cost to the system.